Moare Zeiţa chefurilor nocturne...

Ora închiderii pentru cultura barului 

"The pub" (barul), pe vremuri principala atracţie în Irlanda, cunoaşte un declin abrupt: îşi închid porţile câte unul la fiecare două zile. Şi nu este vorba doar de o recesiune lungă şi profundă, ci de asemenea şi de o schimbare culturală, relatează The Irish Times. Extrase.

Paul Cullen

                Cu nu multă vreme în urmă, întreaga societate era tributară barului. Aniversări, botezuri sau pomeni sfârşeau în cele din urmă în interiorul său întunecat. Familiile îşi trimiteau reprezentanţi pentru a-i aduce acasă pe băutorii care nu mai vroiau să plece.

               Cei care se trezeau dis-de-dimineaţă se întâlneau la o halbă, în drum spre lucru, cu cei care îşi petrecuseară noaptea acolo. Oamenii se lăudau că şi-au petrecut nopţile închişi în camere mici şi întunecate, lângă nişte distribuitoare de bere.

               Acum, barurile se închid în ritmul de unu la fiecare două zile, sunt peste 1 100 din 2005 şi până acum. Declinul lor a fost adesea citat ca fiind un exemplu de regres al ruralităţii, dar barurile din toate zonele şi de toate tipurile îşi închid porţile.

           "Se pare că asistăm la o schimbare fundamentală a modului de trai", spune Mary Lambkin, profesor de marketing la Universitatea din Dublin. "Pe măsură ce oamenii se îmbogăţesc şi devin mai sofisticaţi, nu mai sunt dispuşi să stea într-un bar murdar. Tinerii, în special, îşi doresc să se poată întâlni în locuri mai noi, mai luminoase, mai moderne."

            Deşi recunoaşte importanţa barurilor tradiţionale din perspectiva turismului precum şi existenţa unor baruri bune, ea continuă să le critice. "Mai sunt în continuare baruri nesemnificative care nu ies cu nimic în evidenţă. Multe dintre acestea, cu interioarele lor întunecate şi sordide, şi tejghelele lor murdare, par că nu au fost renovate din 1954. Aceste localuri nu vor supravieţui recesiunii şi probabil că nici nu merită să supravieţuiască.

           "A devenit o activitate cu timp parţial, un pic precum agricultura acum aproape 20 de ani. Unele baruri nu deschid înainte de opt seara, sau până miercurea.", spune Padraig Cribben, directorul general al Federaţiei de cin din Irlanda.

Geraldine Lynch, a doua generaţie de patroni ai barului The Cuckoo’s Nest (Cuibul cucului) din Tallaght, a văzut cum cifra de afaceri din timpul săptămânii a scăzut cu două treimi din cauza recesiunii şi a altor factori. Apoi s-a întâmplat ceva alarmant; sfârşiturile de săptămână au început să se diminueze. "Pe vremea mea, week-end-ul începea joi seara, dar recesiunea a tăiat această zi", declară ea. "Apoi a început să dispară şi vinerea. Oamenii au încetat să mai vină aici după serviciu, sau veneau doar pentru un pahar şi apoi plecau."

 

        "Această trăsătură caracteristică irlandezilor, sociabilitatea, este pe cale de a dispărea progresiv. Oamenii nu mai au aceleaşi obiceiuri sociale ca şi înainte.", spune Colman Byrne, fost proprietar al unui bar din Ballaghaderreen, regiunea Roscommon.

         Conform unui studiu comandat de către Drinks Industry Group Ireland (Organizaţia pentru industria băuturilor din Irlanda), cu un deceniu în urmă, pănă la 80% din băuturi erau vândute în cadrul localurilor comerciale (baruri şi alte locaţii); astăzi, acest tip de consum reprezintă mai puţin de jumătate din vânzări.

          Deci, în timp ce barul era pe vremuri o instituţie bine împământenită, cu un rol central în cadrul comunităţii, la ora actuală şi-a pierdut scopul.

Excesul de alcool şochează ţara

Conform unui raport recent al Departamentului Sănătăţii, "un irlandez adult obişnuit bea echivalentul unei sticle de vodcă pe săptămână, sau dă pe gât 482 de halbe de bere pe an", scrie Irish Independent.
Excesul de alcool cauzează 88 de decese pe lună şi sporeşte posibilitatea declanşării a 60 de boli, se afirmă în raportul care a lansat o dezbatere majoră în Irlanda, cu atât mai mult cu cât acestea costă statul deja strâmtorat de bani 1,2 miliarde pe an. Unul dintre primii editorialişti care a abordat acest subiect a fost John Waters de la The Irish Times.

Când străinii îmi cer să explic de ce poporul irlandez nu s-a revoltat împotriva poverii nedrepte şi de neînţeles care le-a fost pusă pe umeri, le spun să arunce o privire la statisticile pe tema consumului de alcool. Alcoolul joacă rolul unui instrument foarte eficient de coeziune socială artificială. Este principalul motiv pentru care oamenii nu coboară în stradă sau nu smulg din balamale porţile clădirilor guvernului.

 Articol integral in The Irish Times
Preluare : www.presseurope.eu/ro

 

O surprinzătoare descoperire

Descoperirea care zdruncină din temelii Vaticanul. Papa, speriat de moarte de schimbarea pe care ar putea să o aducă această carte 

              O Biblie veche de 1.500 de ani găsită în Turcia agită spiritele atât la Vatican, cât şi în lumea musulmană. Este vorba despre un document în aramaică, limba lui Iisus, scris cu litere aurite, pe file din piele. 

                     Existenţa cărţii a fost anunţată zilele trecute, dar documentul era păstrat de turci, în mare secret, de acum 12 ani, când a fost confiscat de la nişte contrabandişti. 

                    Vaticanul a cerut oficial ca experţii săi să consulte noua Biblie. 

                   Ar putea conţine informaţii care ar zgudui Biserica Catolică. Se spune că în Biblia din Turcia scrie că Iisus ar fi prevestit venirea profetului Mohamed.

 

Foto: nationalturk.com

 

Oare, ce-l sperie "de moarte" pe Papă? 

 

Sursa:www.antena3.ro

business stiri

Parlamentarii chinezi miliardari îi fac pe cei americani să pară săraci lipiți

             Averea celor mai bogați 70 de de parlamentari ai Chinei a crescut anul trecut cu o sumă totală mai mare decât averea combinată a tuturor celor 535 de parlamentari americani, a președintelui SUA și a membrilor cabinetului său și a celor nouă judecători membri ai Curții Supreme americane.

              Averea totală netă a celor mai bogați 70 de delegați la Congresul Național al Poporului Chinez (CNPC), care-și va deschide sesiunea anuală pe 5 martie, a crescut în 2011 cu 11,5 miliarde de dolari față de 2010, atingând suma de 565,8 miliarde de yuani (89,8 miliarde de dolari), conform informațiilor publicate în raportul Hurun care urmărește evoluția situației financiare a miliardarilor chinezi, citat de agenția de știri Bloomberg. Această cifră depășește cu mult averea totală de 7,5 miliarde de dolari deținută de toți cei 660 de înalți oficiali ai Statelor Unite.

Citeşte mai multe despre cei mai bogaţi chinezi, pe Forbes.ro

                         Dezechilibre puternice

                 Creșterea enormă a venitului delegaților membrilor CNPC reflectă dezechilibrele puternice ale creșterii economice din China, unde venitul anual mediu pe cap de locuitor în 2010 era de 2.425 de dolari, sub cel din Republica Belarus și doar o fracțiune din cel de 37.527 dolari cât reprezintă venitul anual mediu pe cap de locuitor din Statele Unite. Acest dezechilibru ilustrează provocările cu care se va confrunta noua generație de lideri chinezi, care va fi numită anul acesta, în a domoli nemulțumirile sociale alimentate de corupție și exproprieri ilegale.
Citește și despre dilema consumatorilor de lux din China: Vuitton sau Shiang Xia
                 „Este extraordinar să vedem un grad atât de înalt de amestec între politică și avere”, a declarat Kenneth Lieberthal director al Centrului „John L. Thornton” pentru China în cadrul think-tankului Brookings Institution din Washington D.C. „Acest lucru oferă, în mod cert justificare numeroaselor plângeri despre inegalitatea veniturilor în această țară”.
Citeşte mai multe despre dezechilibrele "miracolului chinezesc" pe Forbes.ro

                             Cei mai puternici și cei mai bogați

                   Congresul Național al Poporului Chinez, a cărui reuniune anuală va dura o săptămână și jumătate, este din punct de vedere legal principala instituție guvernamentală a Chinei. Cu toate că această instituție legislativă care întrunește în jur de 3.000 de membri este considerată ca având foarte puțină putere reală, membrii acesteia sunt printre cei mai puternici și bogați politicieni și directori executivi, care dețin controlul politic absolut în provinciile lor și care pot respinge orice propunere legislativă, precum cea de a impune o taxă pe proprietate la nivel național.

                     „CNPC nu este tocmai un centru de putere, dar calitatea de membru îți oferă posibilitatea de a influența sistemul politic”, a declarat Lieberthal.

                       Hurun, un trust de presă cu sediul în Shanghai și care este destinat, în special, clasei înstărite și avute, folosește informațiile publice oferite de corporații pentru a alcătui un top anual al celor mai bogați oameni din China. Odată alcătuit, acest top este comparat cu lista membrilor CNPC.

                       Zong Quinghou, președintele companiei producătoare de băuturi Hangzhou Wahaha Group și cel de-al doilea om ca avere din China, cu o avere estimată la 68 miliarde de yuani (10,8 miliarde de dolari) este membru al CNPC, alături de Wu Yajun, președinta Longfor Proprieties Co, care deține o avere totală de 42 de miliarde de yuani (6,66 miliarde de dolari), conform raportului Hurun.
Află mai multe în legătură cu motivele pentru care China și nu Statele Unite este țara cu cei mai bogați politicieni pe Forbes.ro

Dacă n-ar fi trist, ar fi comic! ....

Sursa: adevarul.ro

stiri

Ce să mai facem cu banii?

Harta preţurilor la benzină în UE exprimate în "plinuri" cumpărate din salariul minim garantat. Care este diferenţa dintre angajaţii români şi cei din Ungaria sau din Luxemburg

 

ÎN ROMÂNIA din 2009 şi până în prezent...

         În ciuda faptului că preţul benzinei, la pompă, în România este cel mai scăzut din întreaga Uniune Europeană (UE), lunar, un angajat român poate să îşi alimenteze maşina, din salariul minim garantat de către stat, cu doar aproape trei plinuri de benzină, fapt care ne plasează pe penultimul loc în rândul statelor membre ale UE. 

       Preţul mediu al benzinei în România este de circa 1,25 euro pe litru, conform celor mai recente date făcute publice de către Comisia Europeană (CE). Printre statele în care preţul benzinei este unul mai scăzut faţă de media UE se numără şi Bulgaria şi Cipru, unde ea se vinde cu 1,27 euro, respectiv cu 1,28 euro pe litru.

La polul opus, cel mai ridicat preţ al benzinei se înregistrează în Italia, unde un litru costă, în medie, 1,75 de euro. Italia este urmată în top de state precum Grecia şi Olanda, unde litrul de benzină costă 1,74 de euro, respectiv 1,73 de euro pe litru.

        În ciuda faptului că litrul de benzină costă doar 1,25 euro în România, atunci când vine vorba despre cât de multe "plinuri de benzină" poate face un român din banii de salariu, România se clasează pe penultimul loc al topului, depăşind doar Bulgaria. Dintr-un salariu minim garantat de către stat, de 162 de euro, un român poate cumpăra puţin peste trei plinuri de benzină într-o lună, dacă luăm în considerare un "plin" de 40 de litri de benzină. 

       Câte plinuri poţi să cumperi în UE în funcţie de salariul minim net şi de preţul benzinei din fiecare stat în parte (click pentru a mări)

Notă: Pe hartă apar doar 20 dintre cele 27 de state membre ale UE, pentru ca acestea să poată fi corelate cu cele mai recente date Eurostat, Biroul de Statistică al UE, cu privire la salariul minim garantat primit lunar de către angajaţii din Europa.


Sursă infografic: gândul.info .Notă: Cifrele au fost rotunjite, în plus sau în minus, în funcţie de fiecare caz în parte.

        Lituanienii se află pe penultimul loc al acestui clasament, cu doar patru plinuri de benzină ce pot fi cumpărate lunar dintr-un salariu minim net garantat, ei fiind urmaţi de către estonieni, de către letoni, de către cehi şi de către vecinii unguri, care nu pot cumpăra nici ei mai mult de cinci litri de benzină din salariul lor minim garantat lunar care variază între 232 şi 327 de euro.
         La polul opus, cei care locuiesc în Luxemburg pot alimenta lunar o maşină cu cele mai multe plinuri de benzină, mai exact pot face 33 de plinuri, având în vedere faptul că salariul lor minim garantat lunar este de 1.801 euro. Ei sunt urmaţi în top de către irlandezi, care îşi pot alimenta maşinile cu 25 de plinuri de benzină în fiecare lună şi de către belgieni şi francezi, care pot face, la rândul lor, circa 22 de plinuri de benzină lunar.
        În cazul Greciei, care a primit recent acordul miniştrilor de finanţe ai zonei euro pentru cel de-al doilea plan de salvare de la faliment, angajaţii, care câştigă lunar un salariu minim garantat de 877 de euro, pot face 13 plinuri de benzină a câte 40 de litri fiecare. În schimbul salvării statului elen de la faliment, oficialii de la Atena s-au angajat să reducă însă salariul minim garantat la 750 de euro.

                           În 2012 benzina s-a scumpit în România cu 4,2%, iar motorina cu 3%

             De la începutul anului 2012 şi până în prezent, preţul benzinei a crescut în România cu 4,2%, la fel ca cel al motorinei, la nivelul UE majorarea medie fiind de 4,7% la sortimentul de benzină Euro 95 şi de 4% la Euro Diesel 95 potrivit datelor remise gândul de către Andreea Paul, consilier de stat al premierului.

             Cea mai recentă scumpire a avut loc vineri, când Rompetrol a scumpit benzina cu 16 bani pe litru şi motorina cu 12 bani pe litru. Joi, benzina s-a scumpit cu 12 bani pe litru şi motorina s-a scumpit cu 9 bani pe litru şi în cazul staţiilor de alimentare ale grupului Petrom, după ce cu doar o zi în urmă, reprezentanţii companiei anunţaseră că au înregistrat în 2011, un profit de 877 de milioane de euro, cel mai mare câştig obţinut până acum de o companie din România.

              La nivelul UE, în 2012, preţul mediu de vânzare a benzinei a înregistrat o scădere de 2,2%, în timp ce în cazul motorinei el a rămas neschimbat.

                   Din 2009 şi până în prezent preţul benzinei a crescut cu 93%, iar cel al motorinei 60%

              De la începutul anului 2009 şi până la data de 24 februarie 2012, în România, preţul benzinei la pompă a crescut de la 0,66 euro pe litru la 1,28 euro pe litru, mai exact cu 93%, mult peste majorarea medie la nivelul UE, de 60%. În cazul motorinei, în aceeaşi perioadă, preţul mediu a fost majorat cu 68%, ajungând de la 0,79 euro pe litru la 1,32 euro pe litru. La nivelul UE majorarea medie a fost de 55%.

Sursa: gândul.info

stiri

HARTA SALARIILOR MINIME garantate în UE. Ce diferenţe sunt între România şi Bulgaria sau Ungaria   şi nu numai...

FOTO:Wikimedia Commons

         Angajaţii din România au un salariu minim garantat de 162 de euro pe lună, ceea ce îi plasează pe penultimul loc al unui astfel de clasament, în faţa vecinilor bulgari care au un salariu minim lunar de 138 de euro, conform datelor oficiale ale Biroului de Statistică al UE, Eurostat.

          Cel mai mare salariu minim lunar acordat în Europa este cel garantat, prin lege, salariaţilor din Luxemburg, respectiv de 1.801 euro, adică de 11 ori mai mare decât cel din România. În Ungaria, salariul minim garantat lunar este de 296 de euro. Statisticile Eurostat se referă însă la doar 20 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. 

         În cazul Greciei, salariul minim garantat lunar este de 877 de euro. Guvernul de la Atena s-a angajat însă să îl reducă la 750 de euro pe lună, măsură care face parte din programul de austeritate impus de FMI-BCE-UE, în schimbul salvării statului elen de la faliment. 

 
Harta salariilor minime garantate în UE (Click pentru a mări)

Sursă hartă: Eurostat

 Preluare : gândul.info

stiri

          bulgarii ne-o iau înainte

Romania ramane in urma Bulgariei in ceea ce priveste convergenta la Uniunea Europeana, in contextul in care produsul intern brut per capita ajustat cu puterea de cumparare creste mai incet, dupa cum arata o analiza realizata de Wall-Street.ro. Afla cat de in fata vor fi bulgarii pana in 2017.

        Potrivit datelor FMI, ritmul de crestere a PIB per capita, ajustat cu paritatea puterii de cumparare (PPP), a crescut in Bulgaria in medie cu 7,4% in perioada 2000-2010, de la 6.266 dolari la sfarsitul lui 2000, la 12.851 dolari in 2010.

         Prin comparatie, Romania a crescut cu doar 6,8% in perioada similara, de la 6.099 dolari (2000 - cand eram peste Bulgaria), la 11.860 dolari (2010).

         Daca ar fi sa se pastreze un ritm similar al avansului, desi factorul de crestere a inclus si anii de criza, Bulgaria va ajunge in 2017, adica in sase ani la un PIB per capita ajustat la puterea de cumparare de 21.182 dolari.

        Astfel, PIB per capita in cazul Bulgariei va creste cu aproape 75% in zece ani (2007-2017), ceea ce indica ca standardele de viata ale bulgarilor se vor imbunatati simtitor, cu toate ca economia mondiala a trecut peste o recesiune severa.

        In schimb, proiectia facuta de Wall-Street.ro in cazul Romaniei arata o crestere de circa 63% in zece ani, ceea ce inseamna ca vecinii nostri de la sud de Dunare fac pasi mult mai mari spre convergenta.

Romania ar putea sa aiba in 2017 un PIB per capita ajustat cu puterea de cumparare de 18.797 dolari. 

        Graficul de mai jos arata cum economia romaneasca va performa mult mai slab decat cea a Bulgariei, lucru care se vede din panta mult mai putin abrupta.

        "Este surprinzator ca Bulgaria are un PIB per capital ajustat cu puterea de cumparare mai mare decat al Romaniei. Cred ca Bulgaria accelereaza mai puternic decat Romania, din cauza ca noi am pierdut mult in ceea ce priveste potentialul de crestere in ultimii ani de criza", a spus, pentru Wall-Street.ro, analistul Florin Citu.
      Daca ar fi sa ne imbatam cu apa rece, am spune ca de fapt cifrele de PIB per capita sunt subevaluate, intrucat nu tin cont de datele de la recensamant, care au aratat ca Romania are cu 2,6 milioane mai putini locuitori. Astfel, indicatorul PIB per capita va fi inflatat.

      Dar, daca ne uitam la vecinii bulgari, vedem ca si ei au inregistrat o scadere a populatiei, potrivit datelor centralizate la 1 februarie 2011. Daca in cazul Romaniei, scaderea populatiei a fost de 12%, Bulgaria a pierdut doar 7%, de la circa 7,93 milioane locuitori in 2001, la 7,36 milioane in 2011.

      Mai mult, pe termen lung, o scadere a populatiei atat de dramatica, precum in cazul Romaniei, va frana si mai mult cresterea economica.

               Bulgaria se apropie mai repede de Germania

      Daca in cazul Bulgariei vorbim de o proiectie de crestere a PIB per capita de 7,4% pe an, Germania, cea mai mare economie a UE, ar putea sa creasca pana in 2017 in medie cu 3,1%.

      Ritmul este bun pentru o economie dezvoltata si ne arata ca, in ceea ce priveste convergenta, avem o mare problema: acceleram mult mai incet decat Bulgaria. Practic, viteza de convergenta este mai mica in cazul tarii noastre.

Daca in 2000 Germania avea un PIB per capita ajustat cu puterea de cumparare de 26.345 dolari, in 2017 acest indicator ar putea atinge 44.618 dolari, ceea inseamna o crestere de 29% pentru perioada 2007-2017.

Preluare: Wall-street.ro

D-ale carnavalului

                               Al cincilea sezon

    Koeln, oraşul celui mai vestit eveniment al vieţii sociale şi religioase, Carnavalul numit şi "Al cincilea sezon", - este pe locul patru după Berlin, Hamburg şi Munchen în landul Renania de Nord-Westfalia din Germania.

Fluviul Rhin face parte din frumuseţile oraşului. Vedere panoramica de pe podul Dentz

    Denumirea oraşului derivă din "Colonia Claudia Ara Agrippinensium" - când Agrippina soţia împaratului roman Claudiu, născuta în regiunea Rhinului,a ridicat această aşezare-colonie la rangul de oraş.

Oraşul Koeln în anul 1531, gravură în lemn de Anton von Worms

    Carnavalul din Koeln începe pe  11 noiembrie, orele 11,11 în Alter Markt (Piaţa Veche) şi durează până la Aschermittwoch (Miercurea Cenuşii, adică începutul postului Paştelui).

   In tot acest timp au loc baluri costumate şi festivităţi caracterizate printr-un umor gros şi satire, în special la adresa personalităţilor politice. 

   Momentul culminant îl constituie parada Rosenmontag (Lunea Trandafirilor, lunea dinaintea zilei de Aschermittwoch), paradă cu multe care alegorice, muzică şi costume originale.

     Cu excepţia medicilor şi poliţiştilor, puţini oameni lucrează în aceste câteva zile nebune de carnaval: toţi sunt pe străzi sau pub-uri.

     Pe 11 noiembrie, ora 11,11 se întrunesc reprezentanţii oraşului şi ai comunităţilor în şedinta de alegere a Prinţului Carnavalului.

     Carnavalul începe joi,  Altweitberfastnach (Joia babelor) când femeile asaltează primăria şi astfel începe carnavalul. In "joia babelor" femeilor li se permite totul, au voie sa meargă în oricare instituţie şi totuşi să nu piardă "fericirea femeii". Pot invita, de altfel, pe oricare bărbat la o bere, neadmiţându-se refuz. In acea zi, bărbaţii nu pot refuza, nu se admite un raspuns "nu".

    Vineri şi sâmbătă e mai multă linişte. Sâmbătă e ziua pentru spirite. 

    Duminica e zi pentru copii.

    Cel mai aprins moment este Rosenmontag, când apare Prinţul, Tăranul şi Fecioara în care alegorice şi se atacă spectatorii cu dulciuri si bomboane în cantităţi uriaşe. Ziua următoare, Marţea violetă este liniştită, seara se arde Sperietoarea de paie, un ritual de ispăşire a păcatelor înaintea Postului Mare.

    Carnavalul se termină cu Miercurea cenuşii când oamenii îşi desenează pe frunte unii altora cruci de cenuşă, zi în care se mănâncă peşte.

   Oraşul Koeln este renumit pentru cea mai importanta comunitate de homosexuali din Germania. Koeln este socotit capitala Germaniei pentru comunitatea gay. In timpul carnavalului si nu numai,un punct de întâlnire pentru ei este Hohe Pforte ca şi Friesenplatz unde pot fi vazuti în cele mai deosebite costume. In plus, există o selecţie a grupurilor de tineret pentru acest weekend prelungit, de la organizaţiile de tineret de la nivel local Bearnight până la cele  kinky-fetish tip disco-dans.  Nu este ceva pentru toată lumea!

foto: Wikipedia, Nighttours.com, Acrotour.Moldova