Se afișează postările cu eticheta Alexandra Gavrilescu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Alexandra Gavrilescu. Afișați toate postările

marți, 12 februarie 2013

calendar



Otilia Cazimir (n. 12 februarie 1894, Cotu Vameș, județul Neamț - d. 8 iunie 1967, Iași) este pseudonimul literar al poetei Alexandra Gavrilescu, cunoscută ca autoare a unor versuri pentru copii. Pseudonimul i-a fost ales de scriitorul Mihail Sadoveanu și de criticul literar Garabet Ibrăileanu. Scriitoarei nu i-a plăcut numele ales. 

 Pentru bogata sa activitate literară a primit numeroase premii și distincții: Premiul Academiei Române (1927), Premiul Femina (1928), Premiul Național pentru Literatură (1937), Premiul S.S.R. (1943), Ordinul Muncii cl. ? (1954), cl. I (1964).






(Wikipedia)
                                       

                       Otilia Cazimir - Unde-s ochelarii? 

Bookmark and Share

                   Bunicuţa-i suparată,
            Că de-un ceas întreg tot cată:
            Cată-ncolo, cată-ncoace,
            Ochelarii nu-s şi pace!

            I-a cătat pe sub saltele,
            Si-n papuci, şi-n ciuboţele,
            Pe sub perne, pe sub oale,
            Pân`n-a mai putut de şale!

            A mai stat, a mai oftat,
            Iar s-a pus pe căutat!
            Stă şi-aprinde-o lumânare:
            Unde să-i mai cate, oare?
            Nu-s în raft, nu-s în cutie,
            Poate-or fi-n bucătărie…..

            Răscoleşte pe subt scară
            Si pe poliţă-n cămară,
            In cuptor, pe sobă sus,
            Ochelarii nu-s şi nu-s!
            Să nu fie cu bănat,
            Cine, oare, i-a furat?

            Când să-i cate şi prin tindă,
            Dă cu ochii de oglindă,
            Si ce vede, ce nu vede,
            Parcă nici nu-i vine a crede:
            Ochelarii, poznă mare!
            Ii stăteau pe nas călare…..

            Ii cătase-n cui, sub pat,
            Dar pe nas nu i-a căta.
            Si de nu-i vedea-n oglindă,
            I-ar căta şi-acum prin tindă!



Otilia Cazimir - De Pe-o "Buna Dimineata"

Bookmark and Share

                           De pe-o „bună dimineaţa”
                 Cu tulpina de cârcel,
                 A sărit un gândăcel
                 Cu mustăţile de aţă.

                 Alti gândaci, mărunţi şi roşii,
                 Care-şi poartă fiecare
                 Ochelarii pe spinare,
                 Dorm la soare, somnoroşii!

                  Iar pe-un fir de păpădie,
                  Ce se-nalţă, drept, din iarbă,
                  Suie-un cărăbuş cu barbă,
                  În hăinuţa aurie.

                  Suie, mândru şi grăbit,
                  Să vestească-n lumea mare:
                  - Preacinstită adunare,
                  Primăvara a sosit!