ştiri

                   Aceste bănci nu vor cădea niciodată

             Liderii G20 au definitivat lista cu cele mai importante banci din lume care nu trebuie sa intre in faliment („too big to fail” – n.r.), urmand ca acestea sa indeplineasca in urmatorii ani mai multe reguli privind capitalizarea, dar si desfasurarea afacerilor, potrivit businessinsider.com. Vezi lista celor 29 de banci.

Bank of America

Sediu central:  Statele Unite ale Americii

Capitalizare bursiera: 70 miliarde dolari

Randament anualizat: -45,88%

Active totale (sept. 2011): 2.220 miliarde dolari

Bank of New York Mellon

Sediu central: Statele Unite ale Americii

Capitalizare bursiera: 25 miliarde dolari

Randament anualizat: -20,52%

Active totale (sept. 2011): 322 miliarde dolari

Citigroup

Sediu central: Statele Unite ale Americii

Capitalizare bursiera: 88 miliarde dolari

Randament anualizat: -30,43%

Active totale (sept. 2011): 1.936 miliarde dolari

Goldman Sachs

Sediu central: Statele Unite ale Americii

Capitalizare bursiera: 55 miliarde dolari

Randament anualizat: -36,52%

Active totale (iunie. 2011): 937 miliarde dolari

J. P. Morgan

Sediu central: Statele Unite ale Americii

Capitalizare bursiera: 134 miliarde dolari

Randament anualizat: -11,81%

Active totale (sept. 2011): 2.289 miliarde dolari

Royal Bank of Scotland

Sediu central: Marea Britanie

Capitalizare bursiera: 41 miliarde dolari

Randament anualizat: -51,95%

Active totale (sept. 2011): 1.608 miliarde dolari

 

Societe Generale

Sediu central: Franta

Capitalizare bursiera: 19 miliarde dolari

Randament anualizat: -60,14%

Active totale (iunie. 2011): 1.158 miliarde dolari

ING Groep

Sediu central: Olanda

Capitalizare bursiera: 32 miliarde dolari

Randament anualizat: -26,06%

Active totale (sept. 2011): 1.282 miliarde dolari

---

Mai multe despre...

Bank of America, Bank of New York Mellon, Citigroup, Goldman Sachs, JP Morgan Chase, Morgan Stanley, Wells Fargo, Royal Bank of Scotland, Lloyds Banking Group, Barclays plc, HSBC Bank, Credit Agricole, BNP Paribas, Banques Populaires, Societe Generale, Deutsche Bank, Commerzbank, UniCredit Group, UBS Bank, Credit Suisse, Dexia Group, ING Group, Banco Santander, Nordea, Mitsubishi UFJ, Mizuho Financial Group, Sumimoto Corp, Bank of China

(preluare fragmentară din Wall-Street) 

---

spicy...

                                         Graşii  Europei 



                            În Danemarca, s-a instituit "taxa pe grăsime" pe toate produsele alimentare, în funcţie de conţinutul "grăsimilor saturate". Şi datorită untului, primul pe listă, vistieria statului se umple cu aceasta  nouă măsură.- Danezii consideraţi  cei mai fericiţi oameni din lume din motive  numeroase şi bine cunoscute, păstrarea monedei naţionale, care faţă de  evoluţia  turbulentă a euro duce la o percepere a crizei cu oarecare detaşare, au dovedit încă o dată că rămân în top prin grija faţă de sanătatea populaţiei.  Deşi mai puţin de 10 la sută din populaţie se dovedeşte a fi clinic obeză,  o cifră mult sub media europeană, de la 1 octombrie a intrat în vigoare un impozit pe grăsimile saturate din produsele alimentare. Scopul? Protejarea sănătăţii  poporului danez, dar mai ales pentru a umple cuferele statului. Cu "taxa pe grăsime",  peste 200 de milioane de euro intră în visteria statului in fiecare an. 
 
                           Şi toate (sau aproape), în numele sănătăţii. Pentru danezi înseamnă o creştere a preţurilor la produsele  bogate in grăsimi saturate, duşmanii reali ai arterelor. Cercetători danezi de la Institutul de Economie Alimentară şi de Resurse de la Copenhaga au constatat că 4% din totalul deceselor premature din ţară sunt rezultatul consumului excesiv de grăsimi saturate. Noua măsură se aplică tuturor produselor alimentare comercializate, indiferent de natura lor şi de origine,  produsele alimentare se impozitează în măsura în care conţin grăsimi saturate . Alimentele pentru care se va plăti un pret mai mare, a scris recent în Post Copenhaga, sunt unt, uleiuri şi produsele lactate în general. Impozitul pe produsele alimentare, cu mai mult de 2,3% de grăsimi saturate este similar cu o sumă egală cu 16 coroane daneze (2,15 euro) per kilogram de nutrienţi. Cu alte cuvinte, danezii trebuie să plăteasca acum cu 30% mai mult pentru un pachet de 250g unt, 8% mai mult pentru o pungă de chips-uri în timp ce un litru de ulei de măsline  va costa cu 7,1 % mai mult decât de obicei.  Taxa ar trebui, cu toate acestea, să ducă la reducerea consumului de grăsimi saturate cu aproape 10 %  şi consumul de unt este prevăzut să scadă cu 15%.

                            Alegerea daneză nu este singulară, ci mai degrabă este un exemplu  urmat de mai multe guverne europene: Franţa a decis să crească până în 2012, impozitul pe băuturile care conţin zahăr,  considerate responsabile pentru creşterea obezităţii în rândul populaţiei transalpine. Aşa-numita "taxă pe Coca-Cola", este de aşteptat să genereze 120 milioane euro si   multe alte măsuri urmează să fie considerate  de securitate socială. Caz similar, în Ungaria unde   la începutul acestei luni s-a introdus o "taxă anti-obezitate", un tribut suplimentar la produsele  ambalate cu procent  ridicat în sare, zahăr sau carbohidraţi, cum ar fi chipsurile şi ciocolata.  Finlanda şi Norvegia au introdus deja această taxă, chiar şi experţii din Suedia fac presiuni pentru o "taxă pe grăsime". Obezitatea este considerată o boală reală, de multe ori complicându-se cu alte boli cardiovasculare, respiratorii  şi tulburări metabolice severe. În Italia există 5 milioane de oameni obezi şi  cel putin 20 milioane italienii sunt supraponderali, conform ultimelor cifre publicate de Societatea Italiana de Obezitate. Există diferenţe semnificative între regiunile Campania cu 49%  persoane cu greutate în exces şi Valle d'Aosta, în partea de jos a listei, cu 23%. Cel mai mult îngrijorează, a spus  cu câteva zile în urmă Ministrului Sanatatii, Ferruccio Fazio,  obezitatea pediatrică, "având în vedere faptul că 35% dintre copiii italieni,  circa 1 milion, sunt obezi sau supraponderali" .   

                             Alegerea Danemarcei nu este un caz izolat, ci mai degrabă este un exemplu  urmat de mai multe guverne europene: Franţa a decis să crească până în 2012, impozitul pe băuturile care conţin zahăr,  considerate responsabile pentru creşterea obezităţii în rândul zonei munţilor Alpi. 

 
 surse: Corriere dela Sera