calendar

Calendar astronomic - martie 2013

                O variantă a calendarului, bună de scos la imprimantă, în format pdf, gasiţi aici (102k, pdf).
Are numele după zeul războiului Marte. La romani se numea Martius. A fost prima lună din an până în 450 i.Hr., când s-au adăugat lunile ianuarie şi februarie. În tradiția noastră populară, luna martie se numeste Mărţişor.
                 Este luna când vom da ceasurile cu o oră înainte în ultima duminică. Astfel, ora 3 din noaptea de 30 spre 31 martie va deveni ora patru. Mai multe aici.
În această lună se va putea vedea cu ochiul liber o cometă relativ strălucitoare, după 10 martie. Mai multe aici.

                  Soarele

                  Pentru orașul București răsare la începutul lunii la ora 6:53 și apune la 18:03. La mijlocul lunii va răsări la 6:28 și va apune la 18:22, iar pe 31 martie răsare la 6:58 și apune la 19:41.
Pentru că Soarele rămâne mai mult pe cer durata zilei se va mări, în timp ce durata nopții se va micșora. Pe 17 martie ziua va fi egală ca durată cu noaptea, iar echinocțiul de primăvară se produce pe 20 martie, ora 13:02, când se consideră că începe „primăvara astronomică”. Mai multe despre echinocțiul de primăvară aici.
                   Aparent, Soarele va începe luna în constelația Aquarius și va intra în Pisces pe 7 martie unde va rămâne până pe 13 aprilie. Desigur că poziția Soarelui într-o constelație sau alta nu are nici o importanță, constelațiile fiind simple forme imaginare compuse din stele strălucitoare.

 
Poziția aparentă a Soarelui în luna martie


Văzut de pe Soare, Pământul se va afla în constelața Leo între 1 și 14 martie și în Virgo în restul lunii.
De pe Marte Pământul nu va putea fi observat pentru că se află în dreptul Soarelui.

                  Luna
                 Neobosita Lună începe luna martie pe cerul vizibil în a două jumătate a nopții. Răsare la ora 21 pe 1 martie și la miezul nopții pe 3.
O găsim în vecinătatea lui Saturn în nopțile de 2/3 și 3/4, vizibilă înspre sud-est după ora 22.
                 Pe 4 martie se produce faza de Ultimul Pătrar, la ora 23:53. Luna se va vedea fix pe jumătate în noaptea de 4 spre 5, în dreapta jos față de aceasta aflându-se și steaua Antares din constelația Scorpius.
În următoarele zile răsare din ce în ce mai aproape de Soare, devenind o seceră subțire, observabilă în frumoasele ore ale dimineții.
                  Pe 11 martie, la ora 21:51, se produce Luna Nouă, care nu se poate observa.
                  Prima seară cu Lună va fi cea de 12 martie, când înspre vest, în jurul orei 18, o vom putea vedea chiar în preajma cometei C/2011 L4 PANSTARRS. Se va mai afla în preajma cometei în următoarele două zile, apundând ceva mai târziu. Mergeți undeva în afara orașului, de unde se vede Soarele la apus și nu veți regreta.
                  În seara de 15 martie veți vedea în dreapta Lunii o stea, Hamal din constelația Aries.
                  Urmează trecerea prin preajma Pleiadelor, Hyadelor și a planetei Jupiter, în serile de 16, 17 și 18 martie.
Pe 19 martie avem Primul Pătrar, la ora 19:27. Luna se va afla „la picioarele gemenilor”, adică acolo unde se termină din punct de vedere mitologic constelația Gemini












                   În următoarele patru zile nu vom găsi stele strălucitoare lângă Lună, dar faza acesteia va crește spre Plină. Pe 24 vom găsi deasupra unei Luni aproape Pline steaua Regulul din constelația Leo.
Faza de Lună Plină se produce pe 27 martie, ora 11:27. În acea seară găsim Luna deasupra stelei Spica din Virgo. Căutați Luna în seara următoare pentru a vedea unde se află poziționată față de stea.
Martie se încheie cu Luna sub Saturn, semn că satelitul natural al Pământului a mai facut o rotație în jurul planetei.
Mai multe despre fazele Lunii aici.


                  Aproape de orizontul vestic (locul unde apune Soarele) se poate vedea planeta Marte. Este vizibilă doar câteva zeci de minute după apusul astrului zilei și se poate observa printr-un binoclu. Luna asta ne luăm rămas bun de la planeta roșie pentru că se va afla în vecinătatea Soarelui timp de aproximativ două luni.
                  Pe 22 martie Marte se va afla lângă Uranus dar fenomenul, cea mai mică apropiere aparentă dintre aceste două planete din ultimii 70 de ani, se va vedea numai din spațiu pentru că se află prea aproape de Soare (la numai 6°). Fenomenul este extraordinar pentru că cei doi aștri se vor vedea în aceleași câmp al telescopului, la putere mare de mărire, fiind la numai 0,01° una de altul. O apropiere asemănătoare, la 0,06°, se va produce în 2026.
                 Jupiter se observă seara, apunând la ora 1:30 la începutul lunii și la 23:52 la sfârșitul ei . Se află în Taurus, nu departe de Pleiade, de care s-a îndepărtat aprent puțin. Se mișcă înspre est și dacă priviți din cinci în cinci zile îl veți vedea în altă poziție față de stelele din zonă.


 

 
Deplasarea planetei Jupiter printre stele în primele șase luni ale anului


Preluare fragmentată de la Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu

cum vorbim, cum scriem

                      Corect este şi doi martie şi două martie

         Greşelile de acord în cazul numeralelor formate cu „2” (de tipul „doisprezece zile”, „treizeci şi doi de kilograme” ş.a.) au fost discutate şi criticate în repetate rânduri.

         Şi iată că recent, într-un articol publicat de ziarul „Făclia” pe data de 19 februarie 2012, profesoara O. Starţun reia subiectul, optând, între altele, într-un mod categoric, pentru forma de feminin a numeralului „2” şi a compuselor sale atunci când este vorba de dată: „la scrierea datei folosim formele două februarie, douăsprezece februarie”. Totodată, autoarea se arată nedumerită/indignată de faptul că ”Irina Condrea, doctor în filologie, a admis utilizarea formei de masculin la scrierea datei cu „doi” şi componentele lui în rubrica de cultivare a limbii a unui cotidian prestigios”. „Dar regula?”, întreabă ritos autoarea, după care dă şi „originalul” verdict: „Regula se cere a fi respectată. Ea nu se discută, ci se execută”.  

          Însă, în ceea ce priveşte regula, doamnei îi scapă un element esenţial: regula trebuie, mai întâi, cunoscută. Iar la acest capitol autoarea are anumite lacune, ce ar putea fi lichidate prin consultarea cel puţin a unor lucrări de referinţă, în care, de exemplu, se vorbeşte în mod expres despre indicarea datei. Astfel, în DOOM (Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, 2005), o sursă accesibilă oricui şi pe care nu avem voie să o neglijăm, la pagina XCII scrie negru pe alb că „se acceptă şi formele de masculin la indicarea datei: doi, doisprezece şi douăzeci şi doi mai”. Şi Ioana Vintilă-Rădulescu în al său „Dicţionar normativ al limbii române ortografic, ortoepic, morfologic şi practic” (2009) consemnează acelaşi lucru: „La exprimarea datei sunt admise atât forma de masculin, cât şi cea de feminin a numeralului „2” şi a compuselor sale „12” şi „22”: în data/ziua de două/doi, douăsprezece/doisprezece, douăzeci şi două/douăzeci şi doi ianuarie” (p. 256). Mai mult decât atât, cercetătoarea Rodica Zafiu consideră că „nu există motive pentru a alege femininul atunci când numeralul este folosit apoziţional, ca element invariabil, de identificare, ca un fel de „nume”: pagina doi, cifra doisprezece. Tendinţa românei actuale este, de altfel, de a înmulţi acest tip de construcţii, care substituie mai greoaiele determinări, prin numeral cardinal: mai telegrafic, etajul doi apare mai frecvent decât etajul al doilea” (http://www.romlit.ro/dou_mai). 

        Există şi multe alte lucrări în problema acordului, de aceea referirea doar la ”regula ce se studiază încă în clasa a cincea”, fără indicarea vreunei surse (cum face autoarea articolului din „Făclia”), este, vorba unui coleg, „mult prea insuficientă” pentru a pretinde militărescul “nu se discută, ci se execută”.

Autor: Irina Condrea

simboluri ... mărţişorul

                           




                              Suntem deja de câteva zile în luna martie, lună dedicată zeului Marte, ce coincidea în calendarul roman cu începutul Anului Nou. Inainte de a deveni întruchiparea războiului, era o divinitate a vegetaţiei şi un protector al căsătoriilor.

                              Conform DEX, mărţişorul este:

                             1. numele popular al lunii martie;
                             2. mic obiect de podoabă legat de un fir împletit, roşu cu alb, care se oferă ca semn al sosirii primăverii, persoanelor de sex feminin, la 1 martie;
                             3. mică plantă erbacee, perenă, înaltă de 3 - 20 cm, din familia rozaceelor, ce creşte prin pajişti alpine, având rar două flori galbene pe tulpină.

                            Romanii mai sărbătoreau la 1 martie Matronalia, sărbătoarea femeilor, când bărbaţii ofereau daruri soţiilor lor.
                             La noi, 1 martie este ziua Babei-Dochia, un personaj foarte cunoscut, cu origini în străvechiul cult al Marii-Mame, zeiţă a pământului şi vegetaţiei.

Legenda Babei Dochia cea cu noua cojoace

                    Tradiţia dăruirii mărţişorului se pare a fi destul de veche, deşi în unele documente se menţionează a fi cunoscută pe la începutul secolului al XIX-lea.
                   Majoritatea cercetătorilor sustin că ar fi moştenire latină, ceea ce nu este chiar o aberaţie.
                  In ziua de 1 martie, femeile şi fetele, în unele zone, chiar băieţii şi copiii, puneau la gât o monedă găurită, de regulă din argint, legată cu un şnur împletit din 2 fire de lână albă şi roşie. Intr-o perioadă mai veche, se pare că acest şnur era o combinaţie de alb cu negru.

                         Motivaţiile dăruirii mărţişorului sunt multiple - cum ar fi: "pentru a avea noroc la rodirea câmpului", sau pentru fete, "să se facă frumoase şi drăgăstoase".
                         Iniţial mărţişorul se purta 9 sau 12 zile, după care fetele îl legau de ramurile unui pom tânăr şi frumos pâna în luna mai când se verifica cât de frumos a înverzit pomul.

                         Contrar părerii lui G. Coşbuc, adept al solarismului credinţelor româneşti, mărţişorul, simbol solar, pledează pentru recunoaşterea caracterului său luna şi feminin.



                        Dintre toate, tradiţia dăruirii mărţişorului este una dintre cele mai frumoase datini păstrate la români, chiar dacă nu mai primim doar un simplu bănuţ de argint.

                        Astăzi putem primi un asemenea mărţişor, asta în cel mai bun caz, sau  aşa:









Doamnelor şi domnişoarelor, eu vă ofer toate gândurile mele bune împreună cu acest buchet de flori care să vă înveselească sufletul.

Cu bine,