duminică, 2 octombrie 2011

spicy...





                                         Graşii  Europei 



                            În Danemarca, s-a instituit "taxa pe grăsime" pe toate produsele alimentare, în funcţie de conţinutul "grăsimilor saturate". Şi datorită untului, primul pe listă, vistieria statului se umple cu aceasta  nouă măsură.- Danezii consideraţi  cei mai fericiţi oameni din lume din motive  numeroase şi bine cunoscute, păstrarea monedei naţionale, care faţă de  evoluţia  turbulentă a euro duce la o percepere a crizei cu oarecare detaşare, au dovedit încă o dată că rămân în top prin grija faţă de sanătatea populaţiei.  Deşi mai puţin de 10 la sută din populaţie se dovedeşte a fi clinic obeză,  o cifră mult sub media europeană, de la 1 octombrie a intrat în vigoare un impozit pe grăsimile saturate din produsele alimentare. Scopul? Protejarea sănătăţii  poporului danez, dar mai ales pentru a umple cuferele statului. Cu "taxa pe grăsime",  peste 200 de milioane de euro intră în visteria statului in fiecare an. 
 
                           Şi toate (sau aproape), în numele sănătăţii. Pentru danezi înseamnă o creştere a preţurilor la produsele  bogate in grăsimi saturate, duşmanii reali ai arterelor. Cercetători danezi de la Institutul de Economie Alimentară şi de Resurse de la Copenhaga au constatat că 4% din totalul deceselor premature din ţară sunt rezultatul consumului excesiv de grăsimi saturate. Noua măsură se aplică tuturor produselor alimentare comercializate, indiferent de natura lor şi de origine,  produsele alimentare se impozitează în măsura în care conţin grăsimi saturate . Alimentele pentru care se va plăti un pret mai mare, a scris recent în Post Copenhaga, sunt unt, uleiuri şi produsele lactate în general. Impozitul pe produsele alimentare, cu mai mult de 2,3% de grăsimi saturate este similar cu o sumă egală cu 16 coroane daneze (2,15 euro) per kilogram de nutrienţi. Cu alte cuvinte, danezii trebuie să plăteasca acum cu 30% mai mult pentru un pachet de 250g unt, 8% mai mult pentru o pungă de chips-uri în timp ce un litru de ulei de măsline  va costa cu 7,1 % mai mult decât de obicei.  Taxa ar trebui, cu toate acestea, să ducă la reducerea consumului de grăsimi saturate cu aproape 10 %  şi consumul de unt este prevăzut să scadă cu 15%.

                            Alegerea daneză nu este singulară, ci mai degrabă este un exemplu  urmat de mai multe guverne europene: Franţa a decis să crească până în 2012, impozitul pe băuturile care conţin zahăr,  considerate responsabile pentru creşterea obezităţii în rândul populaţiei transalpine. Aşa-numita "taxă pe Coca-Cola", este de aşteptat să genereze 120 milioane euro si   multe alte măsuri urmează să fie considerate  de securitate socială. Caz similar, în Ungaria unde   la începutul acestei luni s-a introdus o "taxă anti-obezitate", un tribut suplimentar la produsele  ambalate cu procent  ridicat în sare, zahăr sau carbohidraţi, cum ar fi chipsurile şi ciocolata.  Finlanda şi Norvegia au introdus deja această taxă, chiar şi experţii din Suedia fac presiuni pentru o "taxă pe grăsime". Obezitatea este considerată o boală reală, de multe ori complicându-se cu alte boli cardiovasculare, respiratorii  şi tulburări metabolice severe. În Italia există 5 milioane de oameni obezi şi  cel putin 20 milioane italienii sunt supraponderali, conform ultimelor cifre publicate de Societatea Italiana de Obezitate. Există diferenţe semnificative între regiunile Campania cu 49%  persoane cu greutate în exces şi Valle d'Aosta, în partea de jos a listei, cu 23%. Cel mai mult îngrijorează, a spus  cu câteva zile în urmă Ministrului Sanatatii, Ferruccio Fazio,  obezitatea pediatrică, "având în vedere faptul că 35% dintre copiii italieni,  circa 1 milion, sunt obezi sau supraponderali" .   

                             Alegerea Danemarcei nu este un caz izolat, ci mai degrabă este un exemplu  urmat de mai multe guverne europene: Franţa a decis să crească până în 2012, impozitul pe băuturile care conţin zahăr,  considerate responsabile pentru creşterea obezităţii în rândul zonei munţilor Alpi. 


 
 surse: Corriere dela Sera

marți, 27 septembrie 2011

Umbra cuvintelor








                      "Deşteaptă-te, române!" ?


                   In decembrie trecut, am scris câteva cuvinte despre imnul nostru naţional, ale cărui versuri nu mai justifică inflăcărarea de acum 160 de ani.

                   Accentul pus de mine  a fost mai apăsat decât  prezentarea elegantă a domnului Andrei Pleşu, deoarece am convingerea fermă că doar nişte ghionturi dureroase sunt luate în seamă. Cu câtă justificată erudiţie şi eleganţă scrie domnul Pleşu şi cu câtă impardonabilă obrăznicie i se comentează articolele!

                    Ceea ce m-a surprins a fost faptul că abia acum s-a abordat, se discută această neinspirată păstrare a imnului naţional.

                     Celebrele versuri erau justificate la acea perioada a pregătirii revoluţiei de la 1848, nu şi astăzi când facem parte din marea familie a Uniunii Europene, avem o colaborare strânsă cu S.U.A., beneficiem de scutul antirachetă si,  poate , vom face parte şi din zona Schengen.

                      De aceea spun încă o dată, românii nu mai trebuie deşteptaţi, sunt deja deştepti!
                    





                           

luni, 26 septembrie 2011

"Vorbind aproape singur..."



      Din Danemarca cea civilizata...


      "Ce este această lume, Otilia, să-mi spui?..."
                                       (Ion Stratan)



              În Danemarca, mâncarea expirată poate fi vândută în magazine. Autoritatea pentru siguranţa alimentelor susţine că produsele a căror dată de valabilitate a fost depăşită cu câteva zile nu pun în pericol sănătatea consumatorilor.

                Ca să elimine orice suspiciune din partea cumpărătorilor, comercianţii le oferă posibilitatea să guste marfa. Noua directivă ar urma să intre în vigoare în toamnă. Până atunci, câteva magazine vând deja marfă expirată de două trei zile, dar la preţuri reduse cu până la 75 la sută.

                Standardele europene şi nu numai, au criterii severe privind valabilitatea produselor alimentare, ceea ce a dus şi duce în continuare la o risipă de hrană, când milioane de oameni mor de foame.  Nu pledez pentru renunţarea la acele standarde de igienă, dar nici nu sunt de acord cu indiferenta, cu nepăsarea in faţa suferinţei doar de dragul civilizaţiei puţin mai rigid inţeleasă.

                 Ce se ascunde în spatele unei asemenea directive, vom afla în curând.

duminică, 11 septembrie 2011

Fashion


                            Din interiorul garderobei unei femei

Ilustraţie de Bill Brown


                   Luca Leitch, fashion editor, a petrecut doi ani în teritoriul sexului feminin: lumea modei.  De la New York la Paris, prin Londra şi Milano pierdut printre categoriile de profesionişti ai modei, privind uimit către podiumuri ca o sălbăticiune în prima zi  în curtea casei, ne împărtăşeşte  impresiile sale, din care am ales doar câteva.


               "Pentru multi bărbaţi, moda este o ţară străină: acolo lucrurile se întâmpla diferit. Ceea ce a devenit clar este faptul că moda este pentru multe femei ceea ce este sportul pentru multi bărbaţi: o distracţie, o pasiune, un limbaj comun, o formă de auto-definire şi o evadare temporara de lângă sexul opus, toate într-o conjunctură satisfăcătoare ce definesc întregul.
                ....
               Cei mai mulţi bărbaţi văd această preocupare feminină dintr-o poziţie implicit de toleranţă, cu neîncredere sau în cel mai bun caz ocrotitoare. Chiar şi cei mai inteligenţi masculi tind să aibă această atitudine.  Kant ridiculiza şi exprima o atitudine de neîncredere faţă de modă : "{Este} aparţine de vanitate... şi, de asemenea, de nebunie."  Iar Nietzsch a preferat să spună că : "Compararea dintre bărbat şi femeie, în general, se poate face spunând că o femeie nu ar avea geniu pentru podoabe, dacă ea nu ar avea acel instinct de rol secundar."
               ....

              Mă îndoiesc foarte mult că oricare dintre aceşti mari bărboşi a petrecut un moment analizând, contemplând viaţa interioară a unei femei din interiorul garderobei ei. Pentru că bărbatii atunci când privesc, analizează moda femeilor tind să vadă doar ceea ce îi impresionează pe ei - confuzie, respingere sau admiratie, - nu şi ceea ce simte o femeie.
              ....
             Femeile se îmbracă uneori şi pentru bărbaţi. Puterea hainelor asupra oamenilor este, mult mai des, o funcţie secundară. Scopul real este de a face femeile să se simtă feminine, să aibă încredere în ele, şi în concurenţă cu alte femei, lărgind paralela cu sportul, ele devin mai puternice.
             ....
            Noţiunea de modă este un consens în recunoaşterea tendinţei, dar fiecare înţelege şi poartă în mod individual tendinta modei."









Luca Leitch este fashion editor adjunct al Daily Telegraph
More: The Economist

duminică, 28 august 2011

"De din lume adunate..."





                Atenţie, sens giratoriu!








               Nu numai pe plaiurile mioritice întâlneşti unele indicatoare rutiere care te derutează, dar pâna si bătrânul Albion are ... asemenea  creaţii.

      In localitatea Swindon din Anglia se întâlneşte acest sens giratoriu, considerat cel mai  periculos din Europa, construit în 1972 şi numit de localnici "Caruselul Magic" după titlul unui film  foarte popular din Marea Britanie.

      Pentru unii şoferi începători şi pentru europeni  este o încercare temerară folosirea acestui sens giratoriu.  Declarată una dintre cele mai periculoase intersecţii,  "Caruselul Magic" este considerat de poliţie şi de unii şoferi oportun întrucât a fluidizat circulaţia şi a redus simţitor accidentele.

sursa: adevarul.ro/societate

luni, 11 iulie 2011

Face to face with history



                                                   Si ieri ca şi azi...



                   Grecia antică a inventat jocurile olimpice, iar cuceritorii romani le-au păstrat şi le-au dat un avânt nou, în atmosfera de pax romana impusă de-a lungul  ţărmurilor mediteraneene.  Iniţial, premiul  obţinut  la jocurile olimpice era unul onorific - o coroană de lauri şi o intrare triumfala în oraşul de baştină al învingătorului. Cu timpul astfel de premii nu au mai satisfăcut orgoliul  luptătorilor, ajungându-se ca municipalitatea să ofere avantaje materiale. Si astfel, putem spune că, au apărut sportivii profesionişti.
                   In anul 14 al domniei împăratului Gallienus (267 d.H.), un oarecare Aurelius Leucadius din oraşul Hermopolis, din Egipt, scrie consiliului municipal, prin intermediul epitropului său, Demetrios, pentru a cere recompensa băneasca cuvenită pentru câştigarea  unor premii. Având in vedere vechimea scrisorii (papyrusului) nu este clar sensul cuvântulului  epitrop - acela de antrenor, tutore sau îngrijitor.  Lui Aurelius Leucadius i se datorează  2 talanţi şi  3.090 de drachme de argint.Sspre  comparaţie, un soldat  câştiga în jur de 30 de drachme pe lună, iar un zidar ceva mai puţin.
                   Papyrusul ne arată că nu este vorba despre un act de arhivă, ci despre ciorna unui scrib profesionist, neavând dovezi dacă atletul şi-a primit banii.

Documentul a fost editat în anul 1905 de către C. Wessely în Corpus Papyrorum Hermopolitanorum, pp.52-56.




        "Către excelenţele lor din senatul oraşului Hermopolis, cel mare, străvechi, cel mai august şi mai ilustru, din partea lui Aurelius Leucadius, cetătean hermopolitan, învingător la jocurile sfinte, practicant de pancraţiu (este vorba despre un sport foarte dur care amestecă luptele libere cu boxul), prin intermediul lui Aurelius Appianus căruia i se mai spune şi Demetrios, cetăţean al oraşului Hermopolis, care a fost numit ca epitrop al său. Solicit să se dea poruncă pentru a mi se plăti din banii oraşului pensia care mi se cuvine pentru victoria şi coroana pe care le-am obţinut la jocurile sfinte, {căci au rămas de plată} 48 de luni, de la 10 Phamenoth al anului al 10-lea până la 30 Mecheir al anului al 14-lea, adică 180 de drachme pe lună, în total 1 talant şi 2610 de drachme, {şi, de asemenea, să se continue plata} pentru cea dintâi victorie pentru care am fost încoronat la concursul sfânt pentru cei tineri ţinut, aşa ca şi la Olympia, în colonia Sidon, {de unde au rămas de plătit} 35 de luni şi 25 de zile, de la 6 Phamenoth al anului 11 până în luna Mecheir a anului al 14-lea, adică 180 de drachme pe lună, în total 1 talant şi 450 de drachme, toată datoria  fiind aşadar de 2 talanţi şiu 3.090 de drachme de argint, neaducându-se astfel nici o daună drepturilor ce se cuvin oraşului şi senatului său.
       In anul 14 al împăratului Caesar Publius Licinius Gallienus Germanicus Maximus Persicus Maximus Pius Felix Augustus, luna Phamenoth."

Textul este putin adaptat de către traducătorul Adrian George Dumitru, având în vedere vechimea materialului şi unele dificultăţi de traducere.