Să privim fără mânie în urmă...

                           Afişe româneşti interbelice

      Câteva afişe vechi din colecţiile Cabinetului de stampe ale Academiei Romane.




      Afişe turistice .




          Afişele de promvare a ştrandurilor bucureştene Lido si Kiseleff, ambele închise în prezent .

     Imaginea castelului Peleş. Atunci, ca si acum se folosea "brandul" Carpaţi.

Afişe propagandistice ,  cu "raiul bolşevic" şi Armata Eliberatoare.









Loteria cu câştiguri atrăgătoare, printre care  radiouri, mari cat un dulap...



Libraria "Alcalay" aflată pe colţul dintre Bd. Elisabeta şi Calea Victoriei, la parterul Grand Hotel de Boulevard...  In dreapta, tramvaiul care circula pe Bd. Elisabeta.






Berea Luther, reclamă de la începutul secolului XX.














                 Ce părere aveţi?



sursa: altmarius

semne

                           Scris învins...



                 Dacă nici economia Germaniei nu mai
duduie,   laureatul premiului Nobel pentru Economie din 2001, Joseph Stiglitz, spune că Germania trebuie să iasă din Zona Euro, când Berlinul tipăreşte deja mărci germane de ceva timp, iar în Marea Britanie parlamentarii de la putere şi din opoziţie sunt în consens cum să scoată ţara din UE, şi până şi socialiştii europeni susţin aderarea doar a Bulgariei la Schengen, înseamnă că noi, românii, atunci când am intrat în UE am găsit de fapt, mărgica de sticlă din povestea lui Ion Creangă.  Si mult ne-am mai bucurat!

                Hotărârea Germaniei de a reveni la marca germană ca şi discuţiile ce se poartă în Parlamentul britanic de a ieşi din UE,  nu înseamnă decât o recunoaştere clară a eşecului UE.

spicy...

                                         Graşii  Europei 



                            În Danemarca, s-a instituit "taxa pe grăsime" pe toate produsele alimentare, în funcţie de conţinutul "grăsimilor saturate". Şi datorită untului, primul pe listă, vistieria statului se umple cu aceasta  nouă măsură.- Danezii consideraţi  cei mai fericiţi oameni din lume din motive  numeroase şi bine cunoscute, păstrarea monedei naţionale, care faţă de  evoluţia  turbulentă a euro duce la o percepere a crizei cu oarecare detaşare, au dovedit încă o dată că rămân în top prin grija faţă de sanătatea populaţiei.  Deşi mai puţin de 10 la sută din populaţie se dovedeşte a fi clinic obeză,  o cifră mult sub media europeană, de la 1 octombrie a intrat în vigoare un impozit pe grăsimile saturate din produsele alimentare. Scopul? Protejarea sănătăţii  poporului danez, dar mai ales pentru a umple cuferele statului. Cu "taxa pe grăsime",  peste 200 de milioane de euro intră în visteria statului in fiecare an. 
 
                           Şi toate (sau aproape), în numele sănătăţii. Pentru danezi înseamnă o creştere a preţurilor la produsele  bogate in grăsimi saturate, duşmanii reali ai arterelor. Cercetători danezi de la Institutul de Economie Alimentară şi de Resurse de la Copenhaga au constatat că 4% din totalul deceselor premature din ţară sunt rezultatul consumului excesiv de grăsimi saturate. Noua măsură se aplică tuturor produselor alimentare comercializate, indiferent de natura lor şi de origine,  produsele alimentare se impozitează în măsura în care conţin grăsimi saturate . Alimentele pentru care se va plăti un pret mai mare, a scris recent în Post Copenhaga, sunt unt, uleiuri şi produsele lactate în general. Impozitul pe produsele alimentare, cu mai mult de 2,3% de grăsimi saturate este similar cu o sumă egală cu 16 coroane daneze (2,15 euro) per kilogram de nutrienţi. Cu alte cuvinte, danezii trebuie să plăteasca acum cu 30% mai mult pentru un pachet de 250g unt, 8% mai mult pentru o pungă de chips-uri în timp ce un litru de ulei de măsline  va costa cu 7,1 % mai mult decât de obicei.  Taxa ar trebui, cu toate acestea, să ducă la reducerea consumului de grăsimi saturate cu aproape 10 %  şi consumul de unt este prevăzut să scadă cu 15%.

                            Alegerea daneză nu este singulară, ci mai degrabă este un exemplu  urmat de mai multe guverne europene: Franţa a decis să crească până în 2012, impozitul pe băuturile care conţin zahăr,  considerate responsabile pentru creşterea obezităţii în rândul populaţiei transalpine. Aşa-numita "taxă pe Coca-Cola", este de aşteptat să genereze 120 milioane euro si   multe alte măsuri urmează să fie considerate  de securitate socială. Caz similar, în Ungaria unde   la începutul acestei luni s-a introdus o "taxă anti-obezitate", un tribut suplimentar la produsele  ambalate cu procent  ridicat în sare, zahăr sau carbohidraţi, cum ar fi chipsurile şi ciocolata.  Finlanda şi Norvegia au introdus deja această taxă, chiar şi experţii din Suedia fac presiuni pentru o "taxă pe grăsime". Obezitatea este considerată o boală reală, de multe ori complicându-se cu alte boli cardiovasculare, respiratorii  şi tulburări metabolice severe. În Italia există 5 milioane de oameni obezi şi  cel putin 20 milioane italienii sunt supraponderali, conform ultimelor cifre publicate de Societatea Italiana de Obezitate. Există diferenţe semnificative între regiunile Campania cu 49%  persoane cu greutate în exces şi Valle d'Aosta, în partea de jos a listei, cu 23%. Cel mai mult îngrijorează, a spus  cu câteva zile în urmă Ministrului Sanatatii, Ferruccio Fazio,  obezitatea pediatrică, "având în vedere faptul că 35% dintre copiii italieni,  circa 1 milion, sunt obezi sau supraponderali" .   

                             Alegerea Danemarcei nu este un caz izolat, ci mai degrabă este un exemplu  urmat de mai multe guverne europene: Franţa a decis să crească până în 2012, impozitul pe băuturile care conţin zahăr,  considerate responsabile pentru creşterea obezităţii în rândul zonei munţilor Alpi. 

 
 surse: Corriere dela Sera

Umbra cuvintelor

                      "Deşteaptă-te, române!" ?

                   In decembrie trecut, am scris câteva cuvinte despre imnul nostru naţional, ale cărui versuri nu mai justifică inflăcărarea de acum 160 de ani.

                   Accentul pus de mine  a fost mai apăsat decât  prezentarea elegantă a domnului Andrei Pleşu, deoarece am convingerea fermă că doar nişte ghionturi dureroase sunt luate în seamă. Cu câtă justificată erudiţie şi eleganţă scrie domnul Pleşu şi cu câtă impardonabilă obrăznicie i se comentează articolele!

                    Ceea ce m-a surprins a fost faptul că abia acum s-a abordat, se discută această neinspirată păstrare a imnului naţional.

                     Celebrele versuri erau justificate la acea perioada a pregătirii revoluţiei de la 1848, nu şi astăzi când facem parte din marea familie a Uniunii Europene, avem o colaborare strânsă cu S.U.A., beneficiem de scutul antirachetă si,  poate , vom face parte şi din zona Schengen.

                      De aceea spun încă o dată, românii nu mai trebuie deşteptaţi, sunt deja deştepti!
                    

                           

"Vorbind aproape singur..."

      Din Danemarca cea civilizata...


      "Ce este această lume, Otilia, să-mi spui?..."
                                       (Ion Stratan)



              În Danemarca, mâncarea expirată poate fi vândută în magazine. Autoritatea pentru siguranţa alimentelor susţine că produsele a căror dată de valabilitate a fost depăşită cu câteva zile nu pun în pericol sănătatea consumatorilor.

                Ca să elimine orice suspiciune din partea cumpărătorilor, comercianţii le oferă posibilitatea să guste marfa. Noua directivă ar urma să intre în vigoare în toamnă. Până atunci, câteva magazine vând deja marfă expirată de două trei zile, dar la preţuri reduse cu până la 75 la sută.

                Standardele europene şi nu numai, au criterii severe privind valabilitatea produselor alimentare, ceea ce a dus şi duce în continuare la o risipă de hrană, când milioane de oameni mor de foame.  Nu pledez pentru renunţarea la acele standarde de igienă, dar nici nu sunt de acord cu indiferenta, cu nepăsarea in faţa suferinţei doar de dragul civilizaţiei puţin mai rigid inţeleasă.

                 Ce se ascunde în spatele unei asemenea directive, vom afla în curând.

Inteligenţă daneză

           Se-ntâmplă şi la case mai mari  

Fashion

                            Din interiorul garderobei unei femei

Ilustraţie de Bill Brown

                   Luca Leitch, fashion editor, a petrecut doi ani în teritoriul sexului feminin: lumea modei.  De la New York la Paris, prin Londra şi Milano pierdut printre categoriile de profesionişti ai modei, privind uimit către podiumuri ca o sălbăticiune în prima zi  în curtea casei, ne împărtăşeşte  impresiile sale, din care am ales doar câteva.


               "Pentru multi bărbaţi, moda este o ţară străină: acolo lucrurile se întâmpla diferit. Ceea ce a devenit clar este faptul că moda este pentru multe femei ceea ce este sportul pentru multi bărbaţi: o distracţie, o pasiune, un limbaj comun, o formă de auto-definire şi o evadare temporara de lângă sexul opus, toate într-o conjunctură satisfăcătoare ce definesc întregul.
                ....
               Cei mai mulţi bărbaţi văd această preocupare feminină dintr-o poziţie implicit de toleranţă, cu neîncredere sau în cel mai bun caz ocrotitoare. Chiar şi cei mai inteligenţi masculi tind să aibă această atitudine.  Kant ridiculiza şi exprima o atitudine de neîncredere faţă de modă : "{Este} aparţine de vanitate... şi, de asemenea, de nebunie."  Iar Nietzsch a preferat să spună că : "Compararea dintre bărbat şi femeie, în general, se poate face spunând că o femeie nu ar avea geniu pentru podoabe, dacă ea nu ar avea acel instinct de rol secundar."
               ....

              Mă îndoiesc foarte mult că oricare dintre aceşti mari bărboşi a petrecut un moment analizând, contemplând viaţa interioară a unei femei din interiorul garderobei ei. Pentru că bărbatii atunci când privesc, analizează moda femeilor tind să vadă doar ceea ce îi impresionează pe ei - confuzie, respingere sau admiratie, - nu şi ceea ce simte o femeie.

              ....
             Femeile se îmbracă uneori şi pentru bărbaţi. Puterea hainelor asupra oamenilor este, mult mai des, o funcţie secundară. Scopul real este de a face femeile să se simtă feminine, să aibă încredere în ele, şi în concurenţă cu alte femei, lărgind paralela cu sportul, ele devin mai puternice.
             ....
            Noţiunea de modă este un consens în recunoaşterea tendinţei, dar fiecare înţelege şi poartă în mod individual tendinta modei."

Luca Leitch este fashion editor adjunct al Daily Telegraph
More: The Economist