luni, 11 iulie 2011

Face to face with history



                                                   Si ieri ca şi azi...



                   Grecia antică a inventat jocurile olimpice, iar cuceritorii romani le-au păstrat şi le-au dat un avânt nou, în atmosfera de pax romana impusă de-a lungul  ţărmurilor mediteraneene.  Iniţial, premiul  obţinut  la jocurile olimpice era unul onorific - o coroană de lauri şi o intrare triumfala în oraşul de baştină al învingătorului. Cu timpul astfel de premii nu au mai satisfăcut orgoliul  luptătorilor, ajungându-se ca municipalitatea să ofere avantaje materiale. Si astfel, putem spune că, au apărut sportivii profesionişti.
                   In anul 14 al domniei împăratului Gallienus (267 d.H.), un oarecare Aurelius Leucadius din oraşul Hermopolis, din Egipt, scrie consiliului municipal, prin intermediul epitropului său, Demetrios, pentru a cere recompensa băneasca cuvenită pentru câştigarea  unor premii. Având in vedere vechimea scrisorii (papyrusului) nu este clar sensul cuvântulului  epitrop - acela de antrenor, tutore sau îngrijitor.  Lui Aurelius Leucadius i se datorează  2 talanţi şi  3.090 de drachme de argint.Sspre  comparaţie, un soldat  câştiga în jur de 30 de drachme pe lună, iar un zidar ceva mai puţin.
                   Papyrusul ne arată că nu este vorba despre un act de arhivă, ci despre ciorna unui scrib profesionist, neavând dovezi dacă atletul şi-a primit banii.

Documentul a fost editat în anul 1905 de către C. Wessely în Corpus Papyrorum Hermopolitanorum, pp.52-56.




        "Către excelenţele lor din senatul oraşului Hermopolis, cel mare, străvechi, cel mai august şi mai ilustru, din partea lui Aurelius Leucadius, cetătean hermopolitan, învingător la jocurile sfinte, practicant de pancraţiu (este vorba despre un sport foarte dur care amestecă luptele libere cu boxul), prin intermediul lui Aurelius Appianus căruia i se mai spune şi Demetrios, cetăţean al oraşului Hermopolis, care a fost numit ca epitrop al său. Solicit să se dea poruncă pentru a mi se plăti din banii oraşului pensia care mi se cuvine pentru victoria şi coroana pe care le-am obţinut la jocurile sfinte, {căci au rămas de plată} 48 de luni, de la 10 Phamenoth al anului al 10-lea până la 30 Mecheir al anului al 14-lea, adică 180 de drachme pe lună, în total 1 talant şi 2610 de drachme, {şi, de asemenea, să se continue plata} pentru cea dintâi victorie pentru care am fost încoronat la concursul sfânt pentru cei tineri ţinut, aşa ca şi la Olympia, în colonia Sidon, {de unde au rămas de plătit} 35 de luni şi 25 de zile, de la 6 Phamenoth al anului 11 până în luna Mecheir a anului al 14-lea, adică 180 de drachme pe lună, în total 1 talant şi 450 de drachme, toată datoria  fiind aşadar de 2 talanţi şiu 3.090 de drachme de argint, neaducându-se astfel nici o daună drepturilor ce se cuvin oraşului şi senatului său.
       In anul 14 al împăratului Caesar Publius Licinius Gallienus Germanicus Maximus Persicus Maximus Pius Felix Augustus, luna Phamenoth."

Textul este putin adaptat de către traducătorul Adrian George Dumitru, având în vedere vechimea materialului şi unele dificultăţi de traducere.