Ţărm spaniol
Malul de care mi-am legat corabia
e foarte izolat şi e pustiu.
Nici sat, nici casă omenească,
de parcă n-ar avea hotar.
Cu umbra mea legată de picioare
îmi ţine companie chiar marea,
cu a ei mişcare neîncetată şi glas neîntrerupt.
Eu singură, fiinţă solitară,
mă las învăluită de lumina lunii,
în acest spaţiu întins şi fără viaţă
ca o profunfă durere a unei despărţiri.
Ploieşti
