În Danemarca, s-a instituit "taxa pe grăsime" pe toate produsele alimentare, în funcţie de conţinutul "grăsimilor saturate". Şi datorită untului, primul pe listă, vistieria statului se umple cu aceasta nouă măsură.- Danezii consideraţi cei mai fericiţi oameni din lume din motive numeroase şi bine cunoscute, păstrarea monedei naţionale, care faţă de evoluţia turbulentă a euro duce la o percepere a crizei cu oarecare detaşare, au dovedit încă o dată că rămân în top prin grija faţă de sanătatea populaţiei. Deşi mai puţin de 10 la sută din populaţie se dovedeşte a fi clinic obeză, o cifră mult sub media europeană, de la 1 octombrie a intrat în vigoare un impozit pe grăsimile saturate din produsele alimentare. Scopul? Protejarea sănătăţii poporului danez, dar mai ales pentru a umple cuferele statului. Cu "taxa pe grăsime", peste 200 de milioane de euro intră în visteria statului in fiecare an.
Şi toate (sau aproape), în numele sănătăţii. Pentru danezi înseamnă o creştere a preţurilor la produsele bogate in grăsimi saturate, duşmanii reali ai arterelor. Cercetători danezi de la Institutul de Economie Alimentară şi de Resurse de la Copenhaga au constatat că 4% din totalul deceselor premature din ţară sunt rezultatul consumului excesiv de grăsimi saturate. Noua măsură se aplică tuturor produselor alimentare comercializate, indiferent de natura lor şi de origine, produsele alimentare se impozitează în măsura în care conţin grăsimi saturate . Alimentele pentru care se va plăti un pret mai mare, a scris recent în Post Copenhaga, sunt unt, uleiuri şi produsele lactate în general. Impozitul pe produsele alimentare, cu mai mult de 2,3% de grăsimi saturate este similar cu o sumă egală cu 16 coroane daneze (2,15 euro) per kilogram de nutrienţi. Cu alte cuvinte, danezii trebuie să plăteasca acum cu 30% mai mult pentru un pachet de 250g unt, 8% mai mult pentru o pungă de chips-uri în timp ce un litru de ulei de măsline va costa cu 7,1 % mai mult decât de obicei. Taxa ar trebui, cu toate acestea, să ducă la reducerea consumului de grăsimi saturate cu aproape 10 % şi consumul de unt este prevăzut să scadă cu 15%.
Alegerea daneză nu este singulară, ci mai degrabă este un exemplu urmat de mai multe guverne europene: Franţa a decis să crească până în 2012, impozitul pe băuturile care conţin zahăr, considerate responsabile pentru creşterea obezităţii în rândul populaţiei transalpine. Aşa-numita "taxă pe Coca-Cola", este de aşteptat să genereze 120 milioane euro si multe alte măsuri urmează să fie considerate de securitate socială. Caz similar, în Ungaria unde la începutul acestei luni s-a introdus o "taxă anti-obezitate", un tribut suplimentar la produsele ambalate cu procent ridicat în sare, zahăr sau carbohidraţi, cum ar fi chipsurile şi ciocolata. Finlanda şi Norvegia au introdus deja această taxă, chiar şi experţii din Suedia fac presiuni pentru o "taxă pe grăsime". Obezitatea este considerată o boală reală, de multe ori complicându-se cu alte boli cardiovasculare, respiratorii şi tulburări metabolice severe. În Italia există 5 milioane de oameni obezi şi cel putin 20 milioane italienii sunt supraponderali, conform ultimelor cifre publicate de Societatea Italiana de Obezitate. Există diferenţe semnificative între regiunile Campania cu 49% persoane cu greutate în exces şi Valle d'Aosta, în partea de jos a listei, cu 23%. Cel mai mult îngrijorează, a spus cu câteva zile în urmă Ministrului Sanatatii, Ferruccio Fazio, obezitatea pediatrică, "având în vedere faptul că 35% dintre copiii italieni, circa 1 milion, sunt obezi sau supraponderali" .
Alegerea Danemarcei nu este un caz izolat, ci mai degrabă este un exemplu urmat de mai multe guverne europene: Franţa a decis să crească până în 2012, impozitul pe băuturile care conţin zahăr, considerate responsabile pentru creşterea obezităţii în rândul zonei munţilor Alpi.
surse: Corriere dela Sera
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu