Stiaţi că...

                     Strămoşul ziarelor au fost nişte foi, buletine informative scrise de mână, pentru transmiterea de ştiri rapid şi eficient în Europa dar mai ales în Italia sau Veneţia, încă din secolele XVI - XVIII?  Numite avvisi (plural  avviso), au înţelesul de notificare, avertisment, sfat sau anunţ.
                    
                     S-au găsit si cumpărat la începutul secolului trecut cîteva exemplare pentru Biblioteca Academiei (38 bucăţi), tipărite la Roma (1594 - 1601), în care se înştiinţa despre acţiunea războinică a lui Mihai - Vodă, Stefan cel Mare, împotriva turcilor.
                     Prima apariţie periodică regulată a fost Gazette de France (de la 30 mai 1631) în înţelesul modern al cuvîntului.
                     Intemeietorul ziaristicii a fost Theophraste Renaudot.
                   
                     Incercări de înfiinţare a unor periodice în limba română au fost încă din 1789, cînd Ioan Piuaru-Molnar, român ardelean cere autorizaţie  pentru înfiinţarea ziarului "Foaie românească pentru popor" (Walachische Zeitung fur der Landman), număr deja pregătit în tipografia lui Martin Hochmeister din Sibiu. Cancelaria de la Viena nu dă aprobare. In 1795 cere autorizaţie, după alte încercări din 1793 şi 1794, pentru publicarea bisăptămînalului "Vestiri filosoficeşti şi moraliceşti". Toate încercările eşuează.

                    In 1814, Alexie Lazaru, încearca înfiinţarea unei gazete ("Novele"), publicînd o înştiinţare ce prefaţa viitoarea apariţie. Proiectul este respins de Cancelaria de la Viena.
                   
                   In 1817, bucovineanul Theodor Racoce primeşte aprobare pentru o publicaţie literară "Chrestomaticul român". Apare un singur număr în 1820.

                  Cu toate acestea presa românească îşi are începuturile la 1820!

                  In 1821, Zaharia Carcalechi, înfiinţează "Biblioteca românească". Apare un singur număr. După o întrerupere de 8 ani urmează încă 13 numere.

                 Primele ziare în limba română au fost "Fama Lipschii", apărut în 1827, "Albina Românească", apărut în 1829 şi "Curierul românesc", 1829.
                
                 "Gazeta de Transilvania" a fost primul ziar politico-informativ al românilor din Transilvania, fondat de G. Bariţiu la Braşov (12 martie 1838). De la 1 decembrie 1849 s-a numit "Gazeta Transilvaniei", titlu păstrat pînă în 1946.


                 "România", a fost primul cotidian românesc, apărut la Bucureşti din 20 decembrie 1837 - 31 decembrie 1838. Sub conducerea lui F. Aaron şi G. Hill.  Primele 150 de numere s-au tipărit cu caractere chirilice, apoi cu alfabetul de tranziţie.
                 "România literară",a fost prima publicaţie ştiinţifică, istorică şi literară, cu apariţie săptămînală, la Iaşi, din 1 ianuarie - 3 decembrie 1855, sub conducerea lui V. Alecsandri.
                 "România viitoare", a fost o revistă revoluţionară, apărută într-un singur număr la Paris, 8/20 sepembrie 1850, cu concursul românilor paşoptişti aflaţi în exil.