"De din lume adunate.."

Portul Aaberaa, Danemarca

                           Despre "modelul" danez






              
                Suntem în căutare de modele, fie american, german, francez sau danez, spre care privim cu invidie.

                 Iată ce scrie Georg Brandes, personalitate marcantă daneză, omul de geniu cu o funcţie culturală în exclusivitate, având ca ultim concept, progresul social:"Nefiind democrat, nu mă voi pune în slujba democraţiei. Dar aş voi să pun democraţia în slujba poporului", în "Le grand homme.Origine et fin de la civilisation, Paris, Stock, 1903.
                 Vorbind în faţa intelectualilor ruşi din capitala Franţei, Brandes spune despre "modelul danez" de organizare socială: "In Danemarca, nevoia de instrucţie este atât de arzătoare încât, la o populaţie de două milioane de suflete, o revistă populară, pur ştiinţifică însă, a avut într-un an optzeci de mii de abonaţi. Agricultura noastră este printre cele mai dezvoltate, lăptăriile noastre sunt superioare celor din alte ţări. In Danemarca, acum şaizeci de ani s-a fondat prima universitate pentru ţărani... Două treimi din membrii Camerei noastre (Folkething) sunt ţărani.(...) oricât de rău ar funcţiona justiţia la noi, de treizeci de ani încoace  nu s-au luat decizii pe cale pur administrativă."(op.cit., pag.47-48)

                Brandes este departe de a fi unul dintre apologeţii modelului danez. Vorbind unor tineri adepţi ai democraţiei si ai dreptăţii sociale, spune: "... la noi, democraţia găseşte că răspândirea culturii este mai importantă decât progresele ştiinţei...s-a dezvoltat o animozitate foarte pronunţată, foarte primejdioasă, a celor de la ţară împotriva capitalei..."(pag.49).

              Criticul, partizan al unei societăţi daneze democratice, într-o scrisoare către Gosse,  scrie: "Este imposibil de stabilit dacă dreapta sau stânga arată mai mult spirit reacţionar în chestiunile intelectuale, căci dreapta minte mai mult  iar stânga mai periculos." Deficienţele vieţii politice daneze îl fac sa mediteze o vreme la un exil voluntar.

             Modelul danez încurajează dominaţia micilor gospodării ţărăneşti, model copiat de Norvegia, Olanda şi multe ţări occidentale. Danemarca este, după expresia lui Lenin (e bine să ştim şi acest lucru!) - "ţara ideală a narodnicilor", modelul economic danez fiind analizat cu însufleţire în mişcarea socialistă de la începutul secolului trecut.

             Un reproş important pe care Brandes îl face sistemului social danez este dezinteresul pentru progresul social.

             Pe lângă  Biblioteca Regală din Copenhaga, încă din 1912 s-au înfiinţat Arhivele Brandes, întregite la moartea criticului, în 1927, cu un fond masiv de scrisori.

                                         
                                                               *

            Un dicton apărut probabil în secolul trecut, dar care îşi găseşte si astăzi justificarea, spune: "A bea un pahar de bere în Danemarca înseamnă a face cultură."


              In Danemarca există, de pildă, arhitecţi care coordonează până în amănunt elementele unor străzi ,cum ar fi culoarea perdelelor vizibile la exterior.



             "Generaţia tânără, a spus Kaj Munk, nu merge la teatru pentru a asculta anumite piese gentile şi decente. Pofta sa de viaţă este prea puţin stăpânită... Tineretul cere ca arta sa fie în centrul preocupărilor lumii, altfel el se întoarce câscând."
                                                               *

             "... Aceasta e nenorocirea Danemarcei - sau mai degrabă pedeapsa ei, (...) un popor care are drept conştiinţă naţională doar bârfa străzii, un popor care idolatrizează doar nulitatea de a fi nul, un popor în care  mucoşii de pe băncile şcolii fac pe judecătorii, un popor în care partea celor ce-ar trebui sa guverneze e frica, iar a celor ce-ar trebui sa se supună e insolenţa, un popor căruia fiecare zi îi aduce o dovadă mai mult că nu există nici un fel de moralitate publică în ţară - un popor care trebuie salvat sau de un tiran sau de câţiva martiri." o spune S. Kierkegaard în textele sale. Danemarca, pe care Kierkegaard o numea "un biet târguşor" într-o lume de pasiuni obosite.

                                                                *

             Dar Hamlet înseamnă şi Danemarca cea de odinioară, un ev mediu foarte îndepărtat, pe jumătate barbar, copilăros şi cumplit, o ţară cu legende şi fapte supranaturale, cu regi cu barbă de omăt, înveşmântaţi în blănuri.(Jules Lemaitre,  despre danezul cel mai celebru, Hamlet)

25 ian.2011