Zilele Babei Dochia
Se spune că așa cum va fi ziua aleasă, din Babe (frumoasă,
urâtă, întunecată, însorită), așa va fi firea și sufletul persoanei în
acel an.
După încetarea Zilelor Babei, numite în Transilvania și Vântoase, încep Moșii numiți și Sfinți sau Samti. Babele sunt considerate rele şi ţin nouă zile, ultima zi (9 martie) fiind a celor 40 de mucenici, iar Moșii sunt buni.
Țăranii erau foarte atenți cum va fi vremea în primele trei zile din luna martie, deoarece 1 martie era babă plugului, 2 martie era babă de sapă, iar 3 martie era babă de cules.
Dacă în aceste zile era ploaie, toată muncă agricolă se făcea pe umezeală, iar dacă era soare, se făcea pe uscătură.
1 Martie este ziua mărţişorului, oferit ca simbol al sosirii primăverii. Obiceiul mărţişorului este, de fapt, o secvenţă dintr-un scenariu ritual de înnoire a timpului şi anului, primăvara, la moartea şi renaşterea simbolică a Dochiei.
Mărţişorul face parte din larga categorie a talismanelor dăruite celor dragi de 1 martie, simbolizând iarna şi vara, dar şi speranţa, informează Mediafax.
Răspândit în toate provinciile ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea "Sărbătorile la români" că în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi în unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână.
O altă tradiţie frumoasă este sărbătoarea celor 40 de mucenici.
După încetarea Zilelor Babei, numite în Transilvania și Vântoase, încep Moșii numiți și Sfinți sau Samti. Babele sunt considerate rele şi ţin nouă zile, ultima zi (9 martie) fiind a celor 40 de mucenici, iar Moșii sunt buni.
Țăranii erau foarte atenți cum va fi vremea în primele trei zile din luna martie, deoarece 1 martie era babă plugului, 2 martie era babă de sapă, iar 3 martie era babă de cules.
Dacă în aceste zile era ploaie, toată muncă agricolă se făcea pe umezeală, iar dacă era soare, se făcea pe uscătură.
1 Martie este ziua mărţişorului, oferit ca simbol al sosirii primăverii. Obiceiul mărţişorului este, de fapt, o secvenţă dintr-un scenariu ritual de înnoire a timpului şi anului, primăvara, la moartea şi renaşterea simbolică a Dochiei.
Mărţişorul face parte din larga categorie a talismanelor dăruite celor dragi de 1 martie, simbolizând iarna şi vara, dar şi speranţa, informează Mediafax.
Răspândit în toate provinciile ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea "Sărbătorile la români" că în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi în unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână.
O altă tradiţie frumoasă este sărbătoarea celor 40 de mucenici.
Prin tradiţie, astăzi e rândul bărbaţilor să petreacă, bând câte un păhărel pentru fiecare dintre cei 40 de sfinţi mucenici, 44 în unele zone din ţară. Indiferent de numărul lor, creştinii ortodcşi coc, cu această ocazie 40 de colaci numiţi sfinţi, mucenici sau bradoşi.
În Moldova au forma cifrei opt şi sunt făcuţi din aluat de cozonac, apoi unşi cu miere şi nuca.
În Dobrogea şi Muntenia, colacii sunt fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă.
Cei 40 de mucenici au trăit în vremea Împaratului Licinius- prigonitor al creştinilor, în anul 300 după Hristos. Erau soldaţi creştini, făceau parte din Legiunea a XII-a şi au fost ucişi după ce şi-au mărturisit credinţa.
În Dobrogea şi Muntenia, colacii sunt fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă.
Cei 40 de mucenici au trăit în vremea Împaratului Licinius- prigonitor al creştinilor, în anul 300 după Hristos. Erau soldaţi creştini, făceau parte din Legiunea a XII-a şi au fost ucişi după ce şi-au mărturisit credinţa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu