joi, 18 noiembrie 2010

Ingerii -"splendoarea smereniei" (III)

                                    Serafimii în viziunea lui Isaia aveau şase aripi, cu o pereche îşi acopereau faţa, socotindu-se a nu fi vrednici de a privi măreţia lui Dumnezeu, cu o pereche îşi ascundeau picioarele, iar a treia pereche pentru zbor. Serafimii înconjurau tronul lui Dumnezeu, conducând închinarea divină. Isaia a ţinut minte un vers cântat  de un seraf "Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul oştilor! Tot pământul este plin de slava Lui!" S-ar părea că pentru Isaia serafimii erau fiinţe îngereşti morale clare, calităţile lor morale fiind întrebuinţate exclusiv în slujirea lui Dumnezeu.
                                   Ca o mărturie stă descoperirea de la Tell Halaf unde s-a găsit o sculptură cu trup omenesc, două aripi la umeri şi patru aripi sub mijloc. Este datată ca fiind din jurul anului 800 î.d.H.
                                  Heruvimii sunt privirea pururea privighetoare, aparţinând ordinului superior, între Tronuri (Scaune) şi Serafimi. In Cartea Genezei heruvimii au fost puşi să păzească pomul vieţii din Eden. O funcţie simbolică similară a fost dată heruvimilor de aur care erau puşi la amândouă capetele chivotului legământului ("scaunul îndurării"). Se crede că ei protejează obiectele sacre, iar cu aripile lor întinse formau un piedestal vizibil pentru tronul învizibil al lui Dumnezeu.
                                 Figurile de heruvimi făceau parte din decoraţiile bogate din Templul lui Solomon. Aveau o înălţime de 5 m, iar întinderea aripilor desfăcute avea aceeaşi dimensiune şi împreună acopereau un perete întreg.
                                 In cărţile poetice din VT heruvimii reprezintă simbolic vânturile furtunoase ale cerului, ca de exemplu în Psalmul 17 : "Si S-a suit pe heruvimi şi a zburat; zburat-a pe aripile vântului."
                                 In general ei sunt închipuiţi ca făpturi cu aripi, mâini şi picioare. In vedenia lui Ezechiel despre Ierusalimul restaurat, erau sculptaţi cu două feţe, de om şi de pui de leu, în timp ce în vedenia gloriei divine aveau patru feţe si patru aripi.
                                 Descopririle arheologice au scos la lumină câteva reprezentări ale unor fiinţe care s-ar putea să fie heruvimi. La Samaria au fost descoperite panouri de fildeş cu o figură cu faţa de om, trup de animal cu patru picioare şi cu două aripi. Iar săpăturile făcute în cetatea feniciană Ghebal (gr. Byblos) au scos la iveală o reprezentare asemănătoare a doi heruvimi care sprijineau tronul regelui Hiram din Ghebal, rege care a domnit în cca 1000 î.d.H.
                          

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu