simboluri ... mărţişorul

                           




                              Suntem deja de câteva zile în luna martie, lună dedicată zeului Marte, ce coincidea în calendarul roman cu începutul Anului Nou. Inainte de a deveni întruchiparea războiului, era o divinitate a vegetaţiei şi un protector al căsătoriilor.

                              Conform DEX, mărţişorul este:

                             1. numele popular al lunii martie;
                             2. mic obiect de podoabă legat de un fir împletit, roşu cu alb, care se oferă ca semn al sosirii primăverii, persoanelor de sex feminin, la 1 martie;
                             3. mică plantă erbacee, perenă, înaltă de 3 - 20 cm, din familia rozaceelor, ce creşte prin pajişti alpine, având rar două flori galbene pe tulpină.

                            Romanii mai sărbătoreau la 1 martie Matronalia, sărbătoarea femeilor, când bărbaţii ofereau daruri soţiilor lor.
                             La noi, 1 martie este ziua Babei-Dochia, un personaj foarte cunoscut, cu origini în străvechiul cult al Marii-Mame, zeiţă a pământului şi vegetaţiei.

Legenda Babei Dochia cea cu noua cojoace

                    Tradiţia dăruirii mărţişorului se pare a fi destul de veche, deşi în unele documente se menţionează a fi cunoscută pe la începutul secolului al XIX-lea.
                   Majoritatea cercetătorilor sustin că ar fi moştenire latină, ceea ce nu este chiar o aberaţie.
                  In ziua de 1 martie, femeile şi fetele, în unele zone, chiar băieţii şi copiii, puneau la gât o monedă găurită, de regulă din argint, legată cu un şnur împletit din 2 fire de lână albă şi roşie. Intr-o perioadă mai veche, se pare că acest şnur era o combinaţie de alb cu negru.

                         Motivaţiile dăruirii mărţişorului sunt multiple - cum ar fi: "pentru a avea noroc la rodirea câmpului", sau pentru fete, "să se facă frumoase şi drăgăstoase".
                         Iniţial mărţişorul se purta 9 sau 12 zile, după care fetele îl legau de ramurile unui pom tânăr şi frumos pâna în luna mai când se verifica cât de frumos a înverzit pomul.

                         Contrar părerii lui G. Coşbuc, adept al solarismului credinţelor româneşti, mărţişorul, simbol solar, pledează pentru recunoaşterea caracterului său luna şi feminin.



                        Dintre toate, tradiţia dăruirii mărţişorului este una dintre cele mai frumoase datini păstrate la români, chiar dacă nu mai primim doar un simplu bănuţ de argint.

                        Astăzi putem primi un asemenea mărţişor, asta în cel mai bun caz, sau  aşa:









Doamnelor şi domnişoarelor, eu vă ofer toate gândurile mele bune împreună cu acest buchet de flori care să vă înveselească sufletul.

Cu bine,